Configurare topologie simpla GNS3 partea a 3-a

Obiective

• rutarea statica
  • Configurare
  • Vizualizare
  • Depanare

Odata puse ip-urile pe toate interfetele si pe toate PC-urile mai ramane configurat protocolul de rutare.

Un router trebuie sa stie unde sa duca pachetele, acesta foloseste tabela de rutare, fara informatii actualizate acesta nu poate lua decizii corecte.

Router-ul poate invata de retele care nu ii sunt direct conectate fie prin rute statice definite de administrator sau protocoale de rutare dinamice. Fiecare are avantaje si dezavantaje si in mod normal vom gasi in lumea rela o combinatie intre cele doua.

Cea mai intalnita situatie este aceea in care avem o retea stub. O retea stub este o retea cu doar o singura iesire la internet. Sau mai corect spus este acea retea care poate fi accesata printr-o singura ruta. Este foarte populara. Atat de populara incat multa lume nici nu stie ca asa se numeste desi o folosesc zi de zi. Este vorba de router-ul vostru de acasa. Acel Linksys sau D-Link care are un port in care puneti cablul de la Internet ca sa aveti conexiune prin router la PC si Laptop si consola si nu prea multe pentru ca deobicei nu au mai multe de 4 porturi LAN.

 

 

Comanda IP route

#ip route prefix mask {ip-address | interface-type interface-number
[ip-address]} [distance] [name] [permanent] [tag tag]

Comanda mai comuna:

Router(config)#ip route network-address subnet-mask {ip-address |
exit-interface }

Comanda ii zice routerului “ip route adresa ip a retelei remote, masca de retea a retelei remote, adresa IP a urmatorului hop si sau interfata de iesire”

Deci:

un exemplu:

ip route 172.16.30.0 255.255.255.128 172.16.2.1

zice ca pentru a ajunge la 172.16.30.0 cu masca /25 dute la urmatorul hop, la vecinul meu 172.16.2.1.

Asadar

Avem topologia deja cunoscuta:

 

Avem rutele direct conectate:

Adaugam ruta statica pe R1 pentru reteaua 172.16.1.0/24

 

Defalcat:

• ip route – comanda pentru ruta statica
• 172.16.1.0 – adresa de retea pentru reteaua remote
• 255.255.255.0 – subnetul pentru reteaua remote
• 172.16.2.2 – Adresa IP a interfetei Serial 0/0 de pe R2, care este si urmatorul hop pentru reteaua 172.16.1.0
  

Din debug

*Mar  1 00:12:39.007: RT: add 172.16.1.0/24 via 172.16.2.2, static metric [1/0]

asta pur si simplu confirma ca inregistrarea a fost trecuta in tabela de rutare

Din show ip route

• S – Codul din tabela de rutare prin care se identifica o ruta statica
• 172.16.1.0 – Adresa de retea pentru aceasta ruta
• /24 – masca de retea pentru ruta
• [1/0] – Distanta administrativa si metrica pentru ruta statica
• via 172.16.2.2 – adresa IP a routerului catre care vor trebui trimise pachetele destinate pentru
• 172.16.1.0/24, in cazul de fata adresa IP de pe interfata s0/0 de pe R2

Si putem observa ca merge si ping-ul

Ce se intampla cand dam ping din PC1 (172.16.3.10) catre PC2 (172.16.1.10) va functiona sau nu ?

Mai departe vom adauga si celelalte retele tot cu comada ip route

 

Urmand ca la final sa avem tabela de rutare asa:

172.16.0.0/24 is subnetted, 3 subnets
   172.16.1.0 [1/0] via 172.16.2.2
   172.16.2.0 is directly connected, Serial0/0
   172.16.3.0 is directly connected, FastEthernet0/0
192.168.1.0/24 [1/0] via 172.16.2.2
192.168.2.0/24 [1/0] via 172.16.2.2

Iar in show running-config

!
ip route 172.16.1.0 255.255.255.0 172.16.2.2
ip route 192.168.1.0 255.255.255.0 172.16.2.2
ip route 192.168.2.0 255.255.255.0 172.16.2.2
!

Acum ca sunt configurate trei rute statice poti spune ca toate pachetele destinate pentru aceste retele vor ajunge la destinatie ?

 

Exista trei principii cu privire la tablele de rutare

 

Principul #1: “Fiecare router isi ia deciziile singur, bazandu-se pe informatiile pe care le are in propria tabela de rutare”

 

R1 are trei rute statice in tabela de rutare si ia decizii de forwardare (da mai departe) bazandu-se doar pe informatiile pe care le are in tabela sa de rutare. R1 NU consulta tabela de rutare a celorlalte routere. Nici nu stie daca acele routere au intr-adevar rute catre reteaua destinatie. Este treaba administratorului sa configureze fiecare router astfel incat sa aibe cunostinte de retelele remote.

Principiul #2: “Faptul ca un router are anumite informatii in tabela sa de rutare nu inseamna ca celealte routere au aceasi informatie”

R1 nu stie ce informatie detin celealte routere cu privire la tabela de rutare. Spre exemplu R1 are o ruta la reteaua 192.168.2.0/24 prin router-ul R2. Orice pachet care se potriveste cu aceasta ruta ce apartine 192.168.2.0/24 va fi data mai departe catre routerul R2. R1 nu stie daca R2 are sau nu ruta catre 192.168.2.0/24. Este treaba administratorului sa se asigure ca urmatorul hop are si el o ruta catre reteaua destinatie.

Folosind principiul 2 trebuie sa configuram corespunzator rutele pe celealte routere R2 si R3 ca sa fim siguri ca au rute catre aceste retele.

Principiul #3: “Informatia de rutare in legatura cu o cale de la o retea la alta nu asigura informatia de rutare in sens invers sau calea de intoarcere”

Majoritatea comunicatiilor din retele sunt bidirectionale. Asta inseamna ca pachetele trebuie sa mearga in ambele directii intre end device-urile implicate. Un pachet de la PC1 poate ajunge la PC3 pentru toate routerele au rute catre destinatia 192.168.2.0/24. Desi, succesul returului unui pachet de la PC3 catre PC1 depinde daca routerele implicate au sau nu o cale de intoarcere catre reteaua lui PC1 172.16.3.0/24

Folosind principiul 3 ca ghidaj vom configura corespunzator rutele statice si pe celelalte rouere sa fim sigur ca au si o cale de intoarcere inapoi in reteaua 172.16.3.0/24

 

---